DASCĂLII NOŞTRI 

,,…fiecare om îşi alcătuieşte de-a lungul vieţii un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea de oameni – ei nu pot fi mulţi – pe care i-a preluat în el şi pe care i-a iubit fără rest, fără umbră, şi împotriva cărora spiritul critic, chiar dacă a fost prezent, a rămas neputincios.”

Nu ştiu dacă Gabriel Liiceanu s-a gândit măcar o secundă că ideea aceasta se suprapune perfect pe identitatea învăţătorului.
înv. Luminiţa Fulga

Doamnei învăţătoare Elena Rateş

,,Pentru fiecare dintre noi, Doamna învăţătoare va avea întotdeauna un loc special in suflet si in gând. Pentru mine va fi mereu oaza de linişte si pace sufletească, de bunătate, blândeţe si gingăşie.Va rămâne mereu izvorul nesecat de sfaturi bune si gânduri frumoase din care mi-am potolit setea de adevăr si puritate. Doamna mea este  un om deosebit pe
care îl voi respecta si admira toata viata. Sunt cuvinte simple care vin din adâncul sufletului meu sincer de copil. Sunt gânduri adevărate pe care le împărtăşesc cu drag Doamnei învăţătoare la sfârşitul clasei a patra. Se încheie o etapa din viata mea de elev si sunt pusa in fata unei situaţii dramatice: despărţire de Doamna mea frumoasa si buna.”

Eleve,

SPÎNU GEORGIANA

RACU DIANA

Pentru mine, meseria de invatator este implinirea unui vis din copilarie. Nu cred ca as fi putut face altceva in viata decat  ceea ce fac acum. Daca ar fi sa dau timpul inapoi sigur as alege aceeasi cale.  Ma simt implinita alaturi de  elevii mei,  acesti copii care au in privirea lor  puritatea unui suflet de inger si  gingasia unui ghiocel.

   Imi doresc sa  am si in continuare puterea si  maiestria de a  calatori impreuna cu noi  generatii de copii , prin universul  magnific al cunoasterii.

     Inv. Dodu Angela

„De ce nu ne simţim niciodată în largul nostru în prezenţa unui învăţător? Întrucât suntem conştienţi că şi el nu se simte tocmai degajat în preajma noastră. El se simte nelalocul lui şi în afara societăţii egalilor săi. El apare precum Gulliver ivit din mijlocul micuţilor săi oameni.”

,,Îmi place de noul învăţător.
Astăzi, începând să dicteze, privirea îi căzu pe un băiat cu obrajii aprinşi. Trecu măna pe fruntea acestuia, să vadă dacă-i ferbinte. În timpul acesta, un şcolar din spate se ridică şi începu să facă pe marioneta. Învăţătorul se întoarse brusc.
– Băiatul încremeni.
– Să nu mai faci asta niciodată!
După ce termină dictarea, ne privi o clipă în tăcere. Apoi ne vorbi rar şi calm cu vocea lui rară.
– Ascultaţi, copii! Avem de stat împreună un an. Învăţaţi să fiţi cuminţi! Să căutăm să-l trăim în bună înţelegere. Învăţaţi să fiţi cuminţi! Nu vreau să fiu silit să pedepsesc pe nimeni. Clasa noastră va fi o familie.
Băiatul care se strâmbase în spatele domnului, se apropie de dânsul şi-i spuse cu glas tremurând:
– Domnule, vă rog să mă iertaţi!
– Te iert, băiatul meu!”

8 comentarii

8 thoughts on “

  1. Felicitari pentru tot ceea ce faceti si mult succes in noul an!! Ma apuca nostalgia vremurilor trecute cand ma uit la voi si totodata ma bucur ca am avut ocazia sa lucrez cu niste oameni atat de deosebiti.

    Va imbratisez cu drag,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s