Evaluarea prin joc didactic în învăţământul primar – fragmente din lucrarea de grad I înv. Luminiţa Fulga

Abordarea actului didactic  ca  sistem pune în evidenţă interacţiunea multiformă a trei procese – predarea, învăţarea şi evaluarea. Ele reprezintă, fiecare în parte, seturi de acţiuni şi operaţii specifice, iar ansamblul lor configurează procedurile şi mecanismele proprii procesului instructiv educativ şi unitatea acestuia. Departajarea lor este operată din nevoia de a desluşi relaţiile funcţionale multiple dintre ele.

Specificul evaluării în învăţământul primar decurge din specificul activităţii desfăşurate în cadrul acestei forme de învăţământ. Jocul, convorbirea , povestirea, activitatea practică deţin ponderea cea mai mare în arsenalul de forme şi metode utilizate de învăţător. Este firesc deci ca şi evaluarea să se realizeze prin observarea comportamentului şcolarilor în cadrul unor asemenea activităţi. Se pot urmări astfel  – corectitudinea pronunţiei sunetului limbii române, bogăţia, precizia şi corectitudinea însuşirii vocabularului, raportul dintre cuvânt şi obiectul sau acţiunea desemnată, nivelul posibilităţilor elevilor de a întreţine o conversaţie, de a răspunde şi de a pune întrebări pe marginea unor teme, capacitatea de a lectura diferite imagini prin enumerare, descriere, interpretare, fluenţa şi creativitatea în vorbire, capacitatea de a reproduce independent şi expresiv, selectiv sau integral unele poezii sau povestiri, capacitatea de a crea o scurtă povestire originală.(    Conf. Dr. Ioan Jinga, Revista învăţământului preşcolar nr. 4 – 1991).

Particularitatea cea mai evidentă constă în schimbarea de roluri între emiţător şi receptor în situaţia evaluativă. Situaţiile evaluative constituie un mod particular de comunicare cu funcţie de feed – back atât pentru profesor cât şi pentru elevi şi cu efecte reglatoare asupra actului de predare ca şi asupra activităţii de învăţare.

Este suficient să priveşti copiii în timpul jocului pentru a-ţi face o impresie referitoare la conduita acestora  şi la particularităţile lor psihologice. Unii copii se exprimă deschis, clar, dezinvolt în timp ce alţii sunt mai reţinuţi, inhibaţi, mai puţin activi. În toate jocurile intervin şi se exersează elementele creative, mobilitatea, flexibilitatea gândirii, capacitatea de imaginare a unor soluţii, aplicarea în practică a acelora care au fost memorate şi care şi-au dovedit eficienţa. Toate laturile vieţii psihice se educă, se exersează şi se dezvoltă prin intermediul activităţii ludice.

Jocul didactic este modalitatea de a apropia elevii cu mai mult folos de lumea din jur, pe care o întruchipează în alte moduri decât în vers, muzică, film. Transferul de cunoştinţe, deprinderi, atitudini de la limba română la deprinderi şi abilităţi practice potenţează simţul artistic pentru compoziţie şi culoare.

Care este câştigul pe linia simţirii şi sensibilizării? Elevii sunt dirijaţi, prin demersul didactic, spre observarea forfotei din lumea vie. Îndrăgesc natura înconjurătoare în care nu există graniţe, bariere, îngrădiri. Constată că în natură e armonie şi rost. Natura divină, liberă, creatoare aparţine tuturor.

Antrenaţi să lucreze metodic după astfel de scenarii, elevii dobândesc competenţe în materie de lectură, ascultare, exprimare orală şi scrisă.

  1. La aniversare

– joc didactic pentru evaluarea formativă –

Clasa I

Limba română

Obiectiv fundamental

– formarea deprinderii de citire corectă

Sarcina didactică

– să pronunţe corect sunetul j în cuvinte care încep sau au în cuprinsul lor acest sunet,

– să recunoască litera învăţată,

– să formuleze propoziţii cu cuvintele alese,

– să scrie corect cuvintele care cuprind litera învăţată.

Regulile jocului

Varianta I. Învăţătoarea numeşte un copil care va fi cel aniversat şi, ajutat de alţi copii ce vor forma familia – mama, tata, fratele şi sora, va pregăti masa pentru patru invitaţi, pregătindu-le şi câte o invitaţie. Cei chemaţi vor pregăti daruri având sarcina de a scrie pe o etichetă numele obiectului dăruit, pentru a nu fi amestecate – un joc, o jachetă, o jucărie, o vâjâitoare După primirea invitaţilor şi a cadourilor urmează petrecerea în timpul căreia sărbătoritul va deschide darurile şi va compara ceea ce scrie pe etichetă cu conţinutul. Invitaţii care au scris corect numele obiectului vor primi coiful pentru petrecere.

Varianta a II a. La deschiderea cadourilor, invitaţii trebuie să motiveze de ce au ales obiectul respectiv pentru colegul aniversat. Astfel, vor alcătui propoziţii cu cuvintele ce denumesc obiectele din cutii.

Elemente de joc – coifuri pentru petrecere, cadouri – surpriză.

Material didactic – cutii – cadouri care conţin diferite obiecte – jucării, jocuri, jachetă, bujori, etc.,

–          masă cu gustări – prăjituri, jeleuri, etc.

–         coifuri pentru invitaţi,

–         etichete şi carioci.

Strategii didactice – explicaţia, conversaţia, exerciţiul.

3. Carnavalul măştilor

–          joc didactic pentru evaluare formativă –

Limba română

Clasa I

Obiectivul fundamental

–          formarea deprinderii de a pronunţa corect cuvintele,

Sarcina didactică

– să pronunţe corect sunetul o în cuvinte care încep sau au în cuprinsul lor  acest sunet,

–           să despartă corect în silabe cuvintele noi,

–          să alcătuiască propoziţii cu cuvintele date.

Regulile jocului

Pe covorul din faţa clasei, învăţătoarea invită 6 copii care vor primi articole de îmbrăcăminte pentru a întruchipa un personaj, o mască – un moşneag, un cocoş, un robot, o gospodină, un toboşar, etc. Ei vor dansa apoi şi, pe rând, îşi vor prezenta masca, vor despărţi cuvântul în silabe şi vor alcătui o propoziţie cu cuvântul prezentat. Fiecare mască va fi aplaudată. Cei din bănci vor primi fişe şi vor desena în interiorul unui oval masca preferată, acordându-i şi o notă pe care vor trebui să o motiveze.

Complicarea jocului – După pronunţarea cât mai clară a numelui măştii, copiii vor despărţi cuvântul în silabe şi vor descoperi poziţia sunetului o în cuvânt.

Elemente de joc

– aplauze, măştile.

Material didactic – covor, baloane, radio – casetofon, coifuri, ochelari de carnaval, diferite articole de îmbrăcăminte din care se pot improviza costume de carnaval pentru – moşneag, cocoş, robot, gospodină, toboşar, măşti, fişe, carioca, etc.

3 thoughts on “Evaluarea prin joc didactic în învăţământul primar – fragmente din lucrarea de grad I înv. Luminiţa Fulga

  1. Buna ziua!Din pura intamplare,cautand inspiratie,am descoperit ca ati avut la gradul 1 tema pe care o am si eu.Cred ca e o placere sa lucrezi si sa pui cap la cap toate informatiile pe care gasesti.Eu v-as ruga ,daca se pote sa imi spuneti,orientativ,cum ati structurat lucrarea;nu vreau detalii,nu sunt o lenesa,dar as vrea daca se poate o indrumare.Va multumesc anticipat.

  2. Într-adevăr, am ales şi am lucrat cu plăcere pentru lucrarea de grad I tema despre care aţi citit. Cel mai mult m-am implicat în ultimul capitol, cel destinat culegerii de jocuri didactice, gândite şi aplicate cu eficienţă de mine. La recomandarea coordonatorului de lucrare, cu care am colaborat foarte bine, am structurat lucrarea pe 3 capitole: primul dedicat importanţei evaluării în procesul instructiv-educativ, al doilea dedicat jocului didactic şi metodicii acestuia şi ultimul, cel cu exemple practice. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, cu mare drag! Succes!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s