Proiect excursie ,,PE URMELE LUI ŞTEFAN CEL MARE,,

PROIECT  DE   EXCURSIE

PE URMELE LUI ŞTEFAN CEL MARE

DATA ŞI DURATA EXCURSIEI:  2.11. 2012 (o zi)

TEMA EXCURSIEI: ,,PE URMELE LUI ŞTEFAN CEL MARE,,

ITINERAR: Dumbrăviţa – Dorohoi – Siret – Rădăuţi – Vicovul de sus – Putna – Marginea – Suceviţa – Moldoviţa – Gura Humorului – Voroneţ – Suceava – Dorohoi – Dumbrăviţa

CLASELE PARTICIPANTE: a III –a  şi a IV –a

ORGANIZATORI: director: prof. Mariana Magopeţ,

prof.înv. primar: Dodu Angela

înv. Fulga Luminiţa

SCOPUL:

–          Cunoaşterea reperelor geografice şi istorice ale zonei propuse pentru excursie

 

OBIECTIVE OPERŢIONALE:

– să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonelor vizitate (forme de relief, ape, vegetaţie, faună, tipuri de sol);

– să observe obiectivele istorice, economice şi culturale;

– să descrie obiectivele vizitate şi să argumenteze importanţa lor;

– să manifeste interes pentru cunoaşterea  frumuseţilor pământului românesc.

 

Argument

Elevii clasei a III a studiază la limba română texte despre eroii neamului şi faptele lor. Elevii din clasa a IV a incep studierea istoriei (izvoarele istorice, timpul istoric, etc) şi geografiei (formele de relief, harta, etc.). Contactul direct cu noţiunile studiate, observarea directă a monumentelor istorice, a elementelor de geografie fizică şi economică îi va ajuta la înţelegerea conceptelor noi invatate. Emoţiile create de o astfel de cunoaştere construiesc o bază trainică pentru următoarele lecţii de istorie şi geografie. În acelaşi timp excursia ,,Pe urmele lui Ştefan cel Mare,, continuă proiectul propus pentru cunoaşterea de către elevii noştri a frumuseţilor şi bogăţiilor ţării natale şi pentru dezvoltarea sentimentelor patriotice.

O excursie este şi o activitate în echipă care dezvoltă competenţe de comunicare, de comportare civilizată, spirit practic şi civic.

 

PREZENTAREA PRINCIPALELOR OBIECTIVE VIZITATE

GRĂDINA ZOOLOGICĂ RĂDĂUŢI

Grădina Zoologică din Rădăuți este o grădină zoologică amplasată pe strada Ștefan cel Mare și se întinde pe o suprafață de 10 ha, adăpostind animale și păsări de pe toate continentele.

Unul dintre punctele de atracție al grădinii zoologice îl constituie speciile de lei și tigri. Vizitatorii mai pot admira diferite specii de cai și poneivulpiurși, specii de porci originare din Asialamelebede, precum și numeroase specii și subspecii de păsări. Principala atracție rămâne totuși numărul mare de specii de maimuțe.

 

MĂNĂSTIREA PUTNA

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (M.Eminescu).

Mănăstirea se află la 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei.

Potrivit vechilor cronici moldovenești, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469.

Mormântul lui Ştefan cel Mare se află în biserică, pe latura sudică a gropniţei. Capodoperă a genului, de o somptuozitate unică în arta medievală românească, lespedea funerară a lui Ştefan cel Mare este aşezată pe un soclu, la fel de somptuos, decorat cu stilizări vegetale şi adosat într-un arcosoliu, amplificat spre interiorul bisericii cu un baldachin de marmură, construit în 1934 din fragmentele altuia mult mai vechi, după cum se menţionează într-o inscripţie din depozitul mănăstirii. Motivele sculptate pe soclu reprezintă lujeri mlădiaţi în forme de inimi pozate invers, alcătuind o succesiune de patru medalioane legate între ele şi în ale căror interioare se desfac ample palmete cu flori de genţiană şi ciorchini.

 

Chilia lui Daniil Sihastrul

Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna(județul Suceava). Daniil Sihastrul s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru. La vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Rădăuți și apoi a fost hirotonit preot, devenind un duhovnic renumit. După un timp, s-a retras la Mănăstirea „Sfântul Laurențiu” de lângă satul Vicovu de Sus.

Simțind nevoia de mai multă liniște, a devenit schimnic cu numele de Daniil și s-a retras la Putna, pe malul pârâului Vițău. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457.

 

Marginea

 Marginea este o localitate în județul SuceavaMoldovaRomânia reședințacomunei cu același nume Comuna Marginea, constitiuta din satul cu acelasi nume, fara alte localitati componente, este una din cele mai importante comune din judetul Suceava. Fiind situat la contactul Podisului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupa in proportii relativ egale cele doua forme de relief. Denumirea localitatii deriva de la pozitia geografica fiind destul de sugestiva.

Localitatea si-a castigat un renume bine meritat prin traditia deosebit de valoroasa in mestesugul olaritului. in sat exista mai bine de 30 de familii de olari care produc renumita ceramica neagra, de diferite forme si cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot urmari intregul procesul tehnologic: pregatirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire si procesul final de ardere. O expozitie permanenta cu vinzare pune la dispozitie vizitatorilor produsele de Marginea.

 

PALMA

 Pasul sau trecătoarea Ciumârna din Obcina Mare este mai cunoscut de catre geografi, pentru ca face legatura dintre Valea Moldoviţei si Podişul Sucevei.

Cei care trec prin acest pas (1100 metri) cunosc mai degraba monumentul acesta ciudat numit simplu ,,Palma”, care are o istorie interesanta.

Astfel a aparut ,, Palma” un monument ciudat dar reprezentativ pentru spiritul drumarilor.
In anii ’60 a inceput constructia drumului dintre Sadova (lânga Câmpulung Modovenesc) si Rădăuţi, un drum deosebit de dificil de construit, astfel ca doua echipe de muncitori pornesc simultan din cele doua directii, pentru ca in 1968 cele doua echipe sa se întâlneasca în punctul cel mai înalt din acesta obcina si sa-si dea mâna pentru ca soseaua sa se încheie (mai exista un pas, Curmătura Boului de 1156 metri în Obcina Feredeu, pe acelasi drum).

 

SUCEVIŢA

Manastirea Sucevita este in realitate ctitorie comuna a familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldovenesti – imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova. Manastirea Sucevita pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta „muntenesti”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata. Incinta Manastirii Sucevita este un patrulater (100×104 m) de ziduri inalte (6 m) si groase (3 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei); se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri.

 

Manastirea Sucevita – muzeul manastirii

In complexul cultural-artistic de la Manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoaste arta medievala a secolului al XV-lea si al XVI-lea gaseste, reunite, arhitectura religioasa, de aparare si civila, monastica, pictura, sculptura in lemn si piatra, broderii, manuscrise miniate si argintarie.

Muzeul manastirii este in posesia uneia dintre cele mai bogate si mai pretioase colectii de arta medievala din Moldova: acoperamintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (datand din 1606) si Simion Movila (1609), capodopere ale broderiei, totodata printre cele mai reusite portrete laice din epoca: epitaful cu 10.000 de margaritare (1597), caseta de argint cu parul doamnei Elisabeta, sotia lui Ieremia Movilă.

Mănăstirea Voroneţ

Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Legenda “originii” bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineață, după-amiază, și de la miezul nopții.

Albastrul de Voronet (azuriu stralucitor) salasuieste pe zidurile locasului sfant inca din 1540 si le impodobeste intr-un mod cu totul si cu totul aparte in fresce precum:  ”Judecata de Apoi”, “Arborele lui Iesei” sau “Pacatul lui Adam”.

 

Cetatea Sucevei

Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine.

Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a înțeles cel mai bine necesitățile construirii de clădiri fortificate pentru a apăra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova și a întărit cetățile existente. Considerând că Cetatea Sucevei nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel.

 

 

2 thoughts on “Proiect excursie ,,PE URMELE LUI ŞTEFAN CEL MARE,,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s